gripa...

Azi am sunat-o pe bunica.

-Săru’mâna bunică! Ce mai faci? Eşti bine, sănătoasă?

-Dragu’ bunicii, io-s bine, p-aci pân ocol cu galiţăle. Mi un ptic frig, da amu ce să fac, dacă nu mă ie domnu aista şi mă mai lasă să fac umbră pământului. Mai fac şi io focu’ şi ma liptesc de şpor şi mai trece cumva timpu’ aista.

-Lasă, bine că eşti sănătoasă... (nu apuc să termin că mi-o taie bunica)

-Ioi dragu’ mami, ce-am păţât. De două zîle Ghiţă nu mi-o mai mâncat lăturile. M-am spăriet şi l-am chemat pe Ionu lu’ Şandoru din deal, că doară ala-i doftor de animale. O vinit, s-o uitat la iel şi o zîs că îi răcit, că tuşeşte şi că îi gripat. Apăi cred că ai văzut şi tu că numa de asta vorovesc aişte tătă zîua. Numa că surpriză. Ghiţă nu are gripă diaceie de porci, porcină, ori cum foc să chiamă. Aista are gripă aviară…